Tabara Folk Calafat 2010

” EUROPORŢILE se vor deschide şi în acest an, în sunet de chitară acustică, lăsând să treacă spre şi dinspre noi bucuria muzicii folk îmbrăcată în poezie, radiind de energii pozitive, învăluind şi învălurind realul cu binefăcătoare mantii de speranţă şi vis.

Nici criza, nici TVA –ul, nici scumpirile, nici disponibilizările sau restructurările din cultură, nici devalorizarea, nici inundaţiile, nici seceta, nici marile depresii sinucigaşe, nici boala, invidia, blestemul, gelozia, vrăjile sau prostia, nici rectificările bugetare negative nu vor împiedica EUROPORŢILE să se deschidă. Calafatul şi Târgu Jiul îşi vor da mâna, iarăşi, spre bucuria iubitorilor de muzică şi poezie.

„Poartă-mă sus
Poartă-mă jos
Poartă-mă Dunăre
Poartă-mă-n stele cât mai frumos
Aproape pasăre”
a scris Dinu Olăraşu, care-şi va lansa în perioada Taberei Folk (6 august) în Vama Calafat ultimul său volum de versuri, „Vama”.

junsă la ediţia norocoasă cu nr. 13 Tabăra Folk îşi va readuce cântătorii aproape de apele bătrânului fluviu şi când spunem aproape vorbim la propriu, pentru că în acest an se va locui într-o tabără de corturi aşezată pe plajă la câţiva metri de apă (aşa cum se poate vedea şi din imagini). Câţiva „veterani” din lipsă de corturi, vor fi cazaţi în

oraş, de unde se vor deplasa, cum vor putea, în tabără.

Vor avea loc multe spectacole: matinale, de prânz, de seară, de foc de tabără.

După încheierea Taberei Folk va începe la Târgu Jiu Festivalul Concurs de Muzică Folk şi Baladă „Poara Sărutului”. Şi în acest an „Poarta Sărutului” îi va trimite peste vremi marelui Mihai Viteazul omagiul oltenilor ce se vor aduna la monumentul de pe vârful muntelui Vâlcan.
De această dată, din motive lesne de înţeles, festivalul va cuprinde două zile: una de concurs şi una pentru decernarea premiilor. Amândouă vor avea recitaluri de excepţie.
La această ediţie ca şi la următoarea „POARTA SĂRUTULUI” va fi prezidată de Mircea Vintilă.

Să nu uităm. Tabăra Folk 2010 va fi organizată „pe stări”, luând exemplul lui Tudor Vladimirescu, preşedinte de onoare (în orice stare) va fi celebrul Presidente Doru Stănculescu ajutat de 1 codirectori, 2 prezenţi (Dan Vană şi Sorin Mînghiat) şi unul cvasiprezent (Cristian Buică).

In concluzie, iubitori ai folk –ului de pretutindeni uniţi-vă la Calafat şi Târgu Jiu şi strigaţi în cor: „Asta-i muzica ce-mi place”!.

P.S. Trebuie să vă luaţi cortul şi câţiva lei pentru masă. Pentru fanii folk –ului la Calafat este o ofertă specială de masă: 30 de lei pentru 3 mese complete (mic dejun, prânz şi cină), pe săturate.”

Sursa: www.tabarafolk.ro

O chitara de colectie

A venit vremea sa ma despart de vechea mea chitara “Blonda” care ma serveste din 1995…E o chitara Honer ,o chitara buna care suna bine (lucru nemtesc) si in studio si pe scena.

Au cintat cu chitara asta si Florin Chilian si Dan Teodorescu si Dinu Olarsu si Daniel Iancu si multi,multi altii, pentru ca eu foarte rar am dat interdictie la chitara mea si de cele mai multe ori am fost uman si am imprumutat-o tuturor celor care au cerut-o…fie ei Gashkademicieni sau folkisti cu state mai vechi sau mai noi.

A umblat in toata tzara blonda mea,de la Folk you din Vama pina la Timisoara si Arad,pina la Suceava si Iasi si chiar si peste hotare in Bulgaria.

N-am s-o pastrez ,pentru ca ar fi pacat s-o tin necintata undeva intr-un colt,menirea ei este sa cinte asa ca am s-o dau cuiva mai tinar si mai dispus s-o scoata in lume.

Daca vreti o chitara plina de parfum de folk puteti sa ma cautati iute pina n-o dau si cine stie poate ca blonda se va odihni la voi acasa…

Despre chitara care o inlocuieste pe Blonda n-am sa spun nimic….deocamdata!

Pentru alte poze sau detalii despre pret si livrare asteptam email la adresa: office@e-folk.ro

Ovidiu Mihailescu

Pentru cine bat clopotele Mitica? Pentru FOLK?

Am citit de curind pe folkblog.ro articolul scris de Horia Soicanu in care domnia sa sustine ca folkul s-ar afla pe catafalc…Nu vreau sa intru intr-o polemica ce n-ar servi nimanui in primul rind pentru ca il respect ca om si artist pe Domnul Stoicanu si apoi pentru ca eu cred ca articolul e menit mai mult sa traga un semnal de alarma decit sa declare un deces.Mai cred si ca atit echipa de la Folkblog dar si Dl.Stoicanu au mizat mai mult pe impactul acestui articol in lumea folkului,cit pe justetea si acuratetea semnalului.

Problema principala este …cine hotaraste care este folkul viabil si care nu,care artisti sunt “meritorii” si care “derizorii”?Oare un artist “meritoriu” nu poate deveni mai tirziu “derizoriu”?Oare folkul de ieri a fost tot, extrem de valoros in tot ce s-a facut? Oare daca esti un artist “pierdut” ca Nicu Vladimir,S.L.Zaharia esti mai valoros decit un artist care a vindut mii de albume..sa zicem Mircea Vintila?Oare avem criticii muzicali onesti si luminati capabili sa puna eticheta “nederizoriu” unor artisti folk?

Sa nu fiu inteles gresit,nu ma simt derizoriu ca folkist(desi evident sunt si eu suspect ca oricare…)dar ma intreb oare un fenomen asa de viu si de complex cum este muzica folk are nevoie de o inchizitie?Oare Florian Pittis era derizoriu cind cinta “Mi-am dorit o masina” dar nu mai era asa cind cinta “Ce de lupi se inconjoara”?Oare e bine ca promotorii unui site de folk sa creada ca “folkul e pe catafalk”?Ce-or sa creada tinerii folkisti de 20 de ani daca noi astia “mai trecuti” vom admite asa ceva?

Sa fie clar nu cred ca face bine folkului sa te urci pe scena beat…Daca compui imnuri imnuri de generatie trebuie sa te si respecti ca sibol al unei generatii,dar dincolo de oameni si de caderile lor, muzica ramine in timp daca “Artistul” are har si valoare…Sa fie clar nici mie nu-mi plac anumiti artisti care spun folk muzicii de chef si mahala.Nici cei care repeta aceeasi melodie in minor de trei acorduri.

Nu cred ca folkul este pe moarte…Acum 100 de ani se spunea ca pictura ca arta a murit!Pictura clasica devenise neincapatoare pentru artistii tineri care inventau genuri noi:pointilism,fovism,impresionism…Presa tipa si atunci ca e gata cu pictura,majoritatea artistilor erau interzisi (derizorii..) in galeriile oficiale…Nu murea pictura,doar un mod de intelegere a ei se innoia…dupa 30 de ani toti acei tineri rebeli erau elogiati ca maestrii…Lasind laoparte comparatia poate prea deplasata,azi folkul abia incepe sa se schimbe!As zice sa lasam posteritatii placerea de a ridica statui acelora care le vor merita peste ani…

Pentru mine folkul este viu si traieste,ma bucur zilnic ca exista Doru Stanculescu,Mircea Baniciu,Mircea Vintila,Nicu Alifantis,Alexandru Andries(si multi altii)…ma bucur ca au existat Valeriu Sterian,Florian Pittis…si iarasi ma bucur ca dincolo de generatia mea de folkisti exista tineri ca Paul Arva,Misu Calian,Ioan Onisor,Mihai Boicu,Teodora Iacob, si multi multi altii care promit de tineri sa faca folk intr-un mod adecvat vremurilor lor.Sigur ca poate multora li se pare ca muzica lui Doru Stanculescu e mult peste cea a generatiei 2010.Dar poate ca fiecare epoca are microclimatul artistic specific ei…Eagles nu prea seamana nici ei cu Greenday!

Stiu ca voi fi acuzat ca n-am inteles si n-am tratat problemele folkului(caderea in derizoriu,betia,transformarea in divertisment,succesul ca forma de izolare in stil,lipsa de formatie intelectuala a unor folkisti,etc)ridicate de Dl.Stoicanu…Din pacate nu exista o definitie pentru folk si din pacate fiecare are in folk propria sa lume si propria sa ideologie.E folk Bob Dylan sau Simon &Garfunkel,e folk Leonard Cohen sau Joni Mitchell?Sau poate Woody Guthrie?Cine in Romania a dat o definitie a folkului acceptata de toata lumea?As propune chiar ca sub semnul acestor intrebari un ziar din Romania(sau un site de folk) sa invite pe toti folkistii consacrati si nederizorii si sa faca un numar special despre “ce iaste folkul!?”Poate atunci am afla multe lucruri interesante!

In fine pentru ca nu vreau sa ma mai lungesc cred ca Dl.Stoicanu a facut bine amintindu-ne ca folkul e un gen perisabil care necesita mai mult decit “o chitara si un om” si anume a stii cind te urci pe scena cine esti,ce cauti,ce transmiti,cine sunt cei pe care-i urmezi si cine cine cei care te vor judeca daca prestatia ta va fi derizorie…E bine sa declaram ca folkul este bolnav daca asta ne va face pe noi toti folkistii sa fim mai prudenti si mai responsabili in fata publicului si in fata propriului nostru ideal artistic!E bine daca ne vom pune intrebari despre folk.

Ovidiu Mihailescu

” Fuga Phoenix-ilor ” 2 by Jurnalul National

Iata ca astazi se continua poveste despre fuga Trupei Phoenix din Romania.
Un articol de Jurnalul National semnat de Oana Dobre

“După ce a reuşit să strângă şuruburile la adăpostul cărora aveau să fie formaţia Phoenix şi gravida, cărora le-a dat câte un Valium pentru a fi sigur că vor rămâne calmi în orele care urmau, Covaci s-a pregătit pentru înfruntarea cu grănicerii români. Se făcuse deja 10 seara. “Am coborât. Şeful Vămii: Covaci?! Te vom per­ch­eziţiona la chiloţi, scoate tot! Zic: Scoateţi voi! Se duce unul cu Ka­laş­ni­kov, deschide uşa la camion, până sus erau numai boxe. Se certau între ei care să aducă o macara. Eu am luat un cârnat, o bucată de pită şi mân­cam. I-am dat la un soldat o bucată de cârnat, la altul altă bucată, am scos damigeana să tragă şi o gură de vin. S-a încins un chef acolo!

Aveam pentru şeful Vămii o pungă cu whiskey, o pungă cu Marlboro. Zic: Nene, asta e. Acuma plec. Stăteau soldaţii pe boxe şi cântau. Ţăndărică mi-a po­ves­tit că unul stătea pe boxa lui şi dă­dea cu piciorul exact în dreptul ca­pului, de nu mai ştia unde să-şi pună capul. La un moment dat, şeful Vămii s-a săturat, când a văzut că nu-i mai dau nimica. A început să urle: «În viaţa ta nu mai treci pe aici! Cară-te, să nu te mai prind vreodată pe aici!». Am zis: «Nu se poate, îmi reuşeşte!». Pusesem camionul de-a curmezişul, pentru că dacă ne prindeau, voiam să-l arunc în lacul de acumulare, cu noi înăuntru cu tot. Băieţii habar n-aveau că voiam să-i omor, dar eu am zis că e mai bine aşa decât să ne împuşte grănicerii dacă ne prind.”"

Pentru continuarea articolului click AICI